2011/04/08

,,Capitolul III:In decursul Preistoriei-Paleoliticul" Partea I

Cand ne gandim la cuvantul ,,Preistorie",mintea ne duce inapoi cu mii de ani in urma,intr-un loc unde nici istoria nu exista.In sens istoric,Preistoria este prima epoca inregistrata in istoria romanilor cand apar aceia cu numele de ,,homo habilis",primii oameni care traiau in spatiul romanesc.Epoca preistorica se imparte in mai multe epoci,fiecare cu realizarile lui.Pe teritoriul Romaniei,preistoria a inceput odata cu identificarea primelor vestigii ale existentei si activitati umane.Exemple de localitati unde s-au gasit urme ale existentei umane in urma cercetarilor arheologice:Bugiulesti(Valcea),Ohaba Ponor(Hunedoara) si pe Valea Darjovului(Olt).Preistoria cuprinde 2 epoci mari:epoca pietrei si epoca metalelor.


1.Epoca Pietrei are 4 subdiviziuni:

-Paleolitic(cca.1 mil.I.Cr.-10.00/9.000 I.Cr.)

Termenul de ,,paleolitic" provine din limba greaca:,,palaios"=vechi, ,,lithos"=piatra=Epoca Pietrei Vechi.Este considerata cea mai indelungata epoca a Preistoriei.Cele mai vechi comunitati existente in Paleoliltic in Romania sunt atestate acum 1.000.000 de ani.Cea mai veche cultura a fost ,,cultura de prund".Descoperiri importante s-au facut la:Cioclovina(Hunedoara),Ceahlau(Neamt),Baia de Fier(Gorj).Economia in paleolitic era o dependenta clara de natura a hominizilor.Ei se hraneau cu ce le dadea natura: plante, muguri, alge marine, fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic“. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în colectiv.Apare folosirea focului, schimbându-se astfel regimul alimentar, ceea ce va determina modificări și în structura anatomică.În paleoliticul mijlociu,  folosea arme de silex, răzuitoare (racloare) pentru curățarea pieilor de animale și cojitul lem­nului, vârfuri din silex pentru împuns și tăiat, folosite probabil și ca vârfuri de lance pentru vânătoare, vârfuri bicefale, mai reduse nu­meric: burine și gratoare întrebuințate pentru râcâit și tăiat.În această perioadă se ajunge la o diviziune naturală a muncii: vânatul - îndeletnicire a bărbaților, iar culesul - practicat de femei. O altă îndeletnicire era aceea a pescuitului.În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate prin tehnica așchierii, având ambele margini ascuțite. Sunt realizate în mare cantitate vârfurile de silex pentru sulițe de aruncat, sau pentru săgețile lansate cu propul-sorul. Apare tehnica prelucrării osului, fildeșului și cornului (pentru sulițe, harpoane, ace de cusut). În paleoliticul superior, vânătoarea se realiza și cu ajutorul ar-cului (descoperiri în nordul Europei). La început, strămoșii oamenilor trăiau în așezările în aer liber, dar căutau să se adăpostească și în peșteri, pentru ca, în paleoliticul mijlociu, Neanderthalienii să-și construiască colibe prevăzute chiar și cu vetre, spațiu pentru dormit, activități domestice sau evacuare. Se constată o creștere a densității și o oare­care stabilitate într-un anumit loc. În aceeași vreme, în continuare, erau folosite și adăposturi sub stânci. Apare, totodată, tendința de concentrare a grupurilor umane și de revenire periodică în același loc.Pentru paleoliticul inferior, dovezile arheologice care pot aduce elemente în această problemă sunt sărace. Desigur, o societate bazată economic pe cules, pescuit și vânătoare cu ajutorul unor arme și unelte primitive, în strânsă legătură cu o muncă puțin productivă, avea un caracter egalitar, bazat pe solidaritatea grupurilor sociale. În paleoliticul superior, femeia obține în cadrul societății o poziție deosebită (dovadă: descoperirea unor figurine antropomorfe și a unor înmormântări cu ocru roșu, precum și a unor morminte cu podoabe ce au aparținut unor femei).Din paleoliticul mijlociu există dovezi mate­riale privind grija față de cei morți: depuneri rituale, dar concomitent se practicau și unele sacrificii rituale umane. Alături de cel înmor­mântat se depuneau ofrande: unelte din piatră, dinți de ren sau de cerb, coarne de capră de munte. Corpul era presărat cu ocru roșu.Apar: capacitatea de a percepe realitatea în culori, repro­ducerea artistică a activității productive, a omului primitiv. Există reprezentări fantastice despre om și realitatea înconjurătoare (magia, totemismul ș.a.). Arta plastică se manifestă prin decorarea cu motive geometrice a obiectelor de uz casnic (arie geografică largă: Anglia, Rusia, Africa). Sunt specifice numeroasele statuete antropomorfe din argilă, piatră, os sau fildeș cu o semnificație și funcție magică. În paleoliticul superior se remarcă pictura și gravura rupestră (sudul Franței, nordul, estul și sudul peninsulei Iberice, regiunea Saharei, munții Tassili). Sunt redate figuri de animale în mișcare (urs, bizon, cal, cerb, țap de munte) combinate cu motive geometrice. Rar apar figuri umane; mai rar apar păsări, iar plante deloc.



Alexandru Păunescu, Evoluția istorică pe teritoriul României din paleolitic până la inceputul Neoliticului, SCIVA, 31, 1980, 4, p.519-545

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu