Dupa retragerea aureliană-care a avut loc între anii 271-275-,Dacia rămânand fără apărare,era expusă atacurilor din partea barbarilor,acestea generând la rândul lor,pagube materiale considerabile cât și pierderi umane.În consecință,a rezultat un mare regres economic.Populația daco-romană,rămasă în Dachia,revine la obștea sătească-care reprezintă o formă de organizare ce îmbină proprietatea privată,cea comună asupra terenurilor nearabile iar cea privată asupra terenurilor cultivate-în condițiile in care orașele sunt puternic lovite de barbari,populația fiind nevoită să se refugieze.Adeseori pentru a putea face față atacurilor barbare,prin uniunea de obști sătești,se întemeiau,pe o perioadă scurtă de timp,romaniile populare.La rândul lor,aceste ,,românii populare"-după cum le denumea marele nostru istoric Nicolae Iorga-se vor uni formând cnezatele si mai târziu voievodatele
Prima pagină a manuscrisului |
În ,,Gesta Hungarorum"(,,Faptele ungurilor"),Annonymus,un secretar anonim al regelui Bela al-IV-lea(in privința acestui rege,au existat întotdeauna discuții,el fiind un personaj foarte controversat.Unii istorici afirmă că regele a fost Bela al-III-lea,iar altii îl admit pe Bela al-IV-lea.Rămâne de vazut,în continuare,cum se va rezolva această chestiune.) pomenește in zona Transilvaniei si Crișanei de astăzi, ,,trei țari românești sau româno-slave",numite voievodate:unul in Banat condus de Glad care avea reședința la Cuvin,unul in Crișana condus de Menumorut cu reședința la Biharea și unul în Depresiunea Transilvaniei condus de Gelu ,,Românul" cu reședința la Dăbâca.Aceste formațiuni sunt atestate pentru secolul X,în secolul XI fiind menționate alte 2 Voievodate(unul cuprinzând depresiunea Transilvaniei,cu reședința la Bălgrad/Alba-Iulia,celalalt cuprinzând Banatul și Crișana,cu reședința la Morisena),această evoluție demonstrând preocuparea românilor pentru sporirea capacității de apărare,in contextul presiunii magiare tot mai puternice,dupa înfrângerea maghiarilor la Lechfeld,in 955.În anul 1111 ungurii creau un prim comitat(cel de la Bihor).Dupa 2 ani,in 1113,se înregistreaza prima mențiune despre un ,,princeps ultransilvanus Mercurius",un reprezentant al regelui în teritoriile românești,aceasta dovedind intenția maghiarilor de a introduce principatul în Transilvania.
Lupta de la Lechfeld |
Cavalerii Teutoni |
Între anii 1141-1162 domnește regele ungar Geza al-II-lea care urmărea consolidarea și extinderea stăpânirii ungare în Transilvania,exploatarea ei mai sitematică și asigurarea pazei graniței sudice,pentru aceasta colonizânizandu-i pe sași in Transilvania.Aceștia sunt așezați în părțile Albei,Sibiului si Bistriței.Colonizarea a continuat și în timpul lui Bela al-III-lea și Andrei al-II-lea,de la care sașii primeau importante privilegii în 1224.Între anii 1211-1225 în Țara Bârsei sunt colonizați cavalerii teutoni angajați pentru a apăra granițele.Aceștia se bucură de multe privilegii:scutirea de vămi și dări,dreptul de a apela la judecata regală,dreptul de a ține târguri și de a ridica cetăți.Ei construiesc,în Țara Bârsei,cetățile:Feldioara,Codlea și ,,a Crucii".
Bula de aur a sașilor |
Regele Andrei al-II-lea este constrâns să acorde nobilimii săsești,în 1224, prin ,,Bula de aur a sașilor"(,,Andreanum") însemnate privilegii:scutire de dări,recunoașterea dreptului nobilimii de a se opune regelui în cazul încălcării,de către Coroana,a privilegiilor acordate.Înainte de 7 Mai al aceluiași an,privilegiul acordat lui Herman,este confirmat de către papa Honoriu al-II-lea.În 1225 din cauza depășirii limitei teritoriale acordate și construirii cetaților de piatră,cavalerii teutoni sunt alungați.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu