,,Capitolul I:Cuvinte de Aur despre importanta istoriei"Partea IV

1.Valoarea educativa a istoriei subliniata de Samuil Micu in ,,Scurta cunostiinta a istoriei romanilor"

,,Socotind cu mintea mea zisa aceaia a filozofului aceluia carele au zis ca urat lucru iaste elinului sa nu stie elineste,adevarat si romanului sa poate zice ca urat lucru iaste romanului sa nu stie istoria neamului sau,ca vedem cum toate neamurile au scris lucrurile mai marilor sai,si sa cuvine acestea omului carele are minte,ca istoriia iaste dascalul tuturor lucrurilor,ca ia nu numai cu cuvinte ci si cu pilde adevereasca cele ce invata."

2.Istoria-cartea dintai a unei natii-consemnat de Nicolae Balcescu in ,,Prospectul"(1845)in ,,Magazin Istoric"

,,Istoria este cea dintai carte a unei natii.Intr-insa ea isi vede trecutul,prezentul si viitorul.O natie fara istorie este un popor inca barbar,si vai de acel popor care si-a pierdut religia suvenirilor.[...]stim ca cel dintai merit al istoriei este de a se deosebi de istoriile precedente,sau prin descoperiri reale,sau prin fapte puse la locul lor si contemplate."

3.Istoria ca stiinta-in viziunea lui A.D.Xenopol expusa in ,,Istoria romanilor din Dacia Traiana":

,,Istoria unui timp se cladeste intotdeauna cu materialul adunat pana atunci.Descoperirile se fac neincetat;cunostintele se intind si se adancesc,marind fara incetare orizontul istoriei.Fiecare timp este deci,in drept,sa aiba istoria lui,incepand chiar de la acela al copilariei unui neam,cand el nu a iesit inca din fasele povestirilor."

4.Nicolae Iorga:,Istoria este un tribunal în care se judecă popoarele si naţiunile"

5.Cicero-,,Istoria este martorul care confirmă trecerea timpului; iluminează realitatea, vitalizează memoria, oferă călăuzire în viaţa de zi cu zi şi ne aduce ştiri din antichitate"'

6. Gheorghios Alexandros Mangakis :,,Ceea ce numim istorie este o strădanie în folosul altora, plătită foarte scump prin suferinţele oamenilor."

7.Dionisos din Halicarnas:,,Istoria este filosofia predând prin exemple"

8.Lamartine:,,Istoria este ecoul a tot ce cade pe drumul neamului omenesc."

9.Miguel de Cervantes:,,Istoria este emulul timpului, depozit al acţiunilor, martor al trecutului, exemplu şi înştiinţare a prezentului, avertisment al viitorului."

10.Louis Farrakhan:,,Istoria este ghidul nostru, iar fără cunoştinţe de istorie, suntem pierduţi"

,,Capitolul I:Spatiul romanesc vazut de calatorii straini"Partea III

Aflate intr-o pozitie deosebita pe drumul dintre Orient si Occident,Tarile Romane au suscitat un interes deosebit ce a debutat in Evul Mediu si s-a prelungit pana in epoca moderna.Astfel o serie de calatori straini prin Tarile Romane au scris despre realitatile intalnite atunci,relatarile lor devenind adevarate izvoare istorice.Calatorii straini au lasat o documentare de prima importanta referitoare la trecutul si imaginea reflectata in epoca de Tarile Romane.Lucrarile scrise de calatorii straini dau informatii variate privind:aspectele geografice,schimburile comerciale,moravuri,viata de curte si infatisarea satelor si oraselor.Exemple de calatori straini:
-italianul Antonio Bonfini(traieste la curtea lui Matei Corvin)
-italianul Enea Silvio Piccolomini ofera informatii despre originea poporului roman si viata in Transilvania
-Anton Verancsics consemneaza cele vazute si cele traite dand o imagine pitoreasca societatii medievale
-Georg Reicherstoffer in ,,Chronographia Moldovei"ofera o relatare a Moldovei
-Francesco Della Valle in ,,Insemnari" ofera o descriere a orasului Targoviste
-Paul din Alep in ,,Calatoriile patriarhului Macarie"ofera informatii despre domnia lui Vasile Lupu si C.Serban
-germanul Baltazar Walter relateaza batalia de la Calugareni
-bizantinul Laonic Chalcocondil ofera multe informatii pretioase

Cateva cuvinte despre calatori...

1.Francesco Della Valle(? - dupa 1545)

Despre Francesco della Valle nu stim decât ce vrea el sa spuna. El declara ca e padovan si ca este nepotul lui Giovanni Oddo, care în 1531 era medicul dogelui Andrea Gritti. Recomandat de acest unchi, el este trimis de doge spre a intra în slujba fiului sau natural, Aloisio, care traia la Constantinopol, unde ocupa o situatie mult invidiata, fiind favoritul marelui vizir Ibrahim. În primavara lui 1531 îl însoteste pe stapânul sau în prima sa calatorie prin Ţara Româneasca în drum spre Ungaria (1532), iar doi ani dupa aceea în a doua, terminata crunt la Medias, prin uciderea stapânului sau, Aloisio Gritti si caderea sa proprie într-un fel de robie din care a fost scos multumita interventiei arhiepiscopului de Kalocsa. Peste mai bine de zece ani, la cererea lui Matteo Dandolo, procuratorul republicii Venetiene, Francesco della Valle îsi scrie relatia de calatorie în trei exemplare. Din toate aceste manuscrise nu a ramas decât o copie din secolul al XVII-lea, facuta dupa acest ultim text. Dupa acest text a fost tradusa aci partea privitoare la tarile noastre. Informatiile cuprinse în relatia lui della Valle nu sunt totdeauna exacte. Autorul însusi marturiseste ca versiunea pe care a redactat-o pentru Aloisio Pisani nu este identica cu cele trei versiuni initiale, fiind „corectata” si „com­pletata” (adica amplificata) ulterior. De Francesco della Valle s-au ocupat la noi, printre altii si R. Ortiz în "Per la storia della cultura italiana in Rumania", Bucuresti, 1916.

 

2. Georg Reicherstorffer (înainte de 1500 - dupa 1550)

Nu se cunosc multe date biografice despre Georg Reicherstorffer. Sas din regiunea Sibiului, tragându-si originea probabil din Biertan, dar nascut la Sibiu, unde a si functionat ca notar al orasului, doi ani, el ajunge secretar al reginei Maria a Ungariei, sora lui Ferdinand de Habsburg, în preajma dezastrului de la Mohacs. Trecând apoi în slujba lui Ferdinand I (1526), capata titlul de secretar regal si consilier si e folosit în diferite misiuni legate de razboiul ce începe între noul sau stapân si Ioan Zapolya. Singurul rezultat pozitiv al misiunilor lui Reicherstorffer a fost aflarea prilejului de a alcatui o descriere sumara a Mol­dovei, staruind mai mult asupra caracterului sau politic decât geografic. Aparitia Chorographiei Moldovei în 1541 coincidea cu reîntoarcerea lui Petru Rares în Moldova si avea deci un vadit caracter de actualitate care s-a mentinut si în editia a doua din 1550 al carei text a fost îmbogatit cu adaosuri relative la împrejurarile din Moldova si Ţara Româneasca de prin anii 1541-1550 si publicat alaturi de Chorographia Transilvaniei. Aceasta aparuta la Viena în 1550, si dedicata lui Nicolaus Olahus vadeste aceeasi preocupare pedanta de a îmbraca într-o haina de eruditie straina descrieri mai mult ori mai putin di­recte, sporite de o serie întreaga de împrumuturi.

Despre datinile si obiceiurile moldovenilor scrie Georg:

,,Asadar poporul moldovean cu un port aproape întocmai ca al strabunilor sai purcede dupa datina si rânduiala <acestora>; nu se foloseste de arme deose­bite de ale ungurilor, adica de scuturi si lanci de lupta, care sunt ceva mai scurte ca cele <unguresti> si nu se deosebesc mult de acele sabii si sulite ce se întrebuinteaza si acum în lupta. Ei sunt destul de îndemânatici în treburile ostasesti si foarte ageri.  Apoi neamul acesta al moldovenilor este aspru si foarte primitiv, totusi în treburile ostasesti si razboinice ei sunt deosebit de bine pregatiti în felul lor, asa cum s-a aratat mai sus."

3. Anton Verancsics (Verantio),"De situ Transylvaniae, Moldaviae et Transalpinae"

Anton Verancsics s-a nascut la Sebenico în Ungaria. În viata "civila" este secretarul regelui I. Zapolya, apoi trece în slujba lui Ferdinand de Habsburg, care îl numeste consilier. Devine ambasador al lui Maximilian al II-lea de Habsburg, iar în septembrie 1569, este numit vicerege al Ungariei.  Erudit, lipsit de prejudecati el a lasat o opera istorica conceputa într-un stil modern, lipsita de artificii retorice. Epoca tratata de el începe cu anul 1490, al mortii lui Matei Corvin. Opera sa a fost editata fragmentar de G. M. Kovachich în Scriptores rerum hungaricarum minores, vol. I, II, Budapesta, 1798, si apoi integral de L. Szalay si G. Wenzel în Monumenta Hungariae Historica. Unele parti privitoare la Ţara Româneasca si Moldova din studiul De situ Transylvaniae, Moldaviae et Transalpinae, pe care le dam în traducere, au fost reproduse de Al. Papiu Ilarian în Tesauru de monumente istorice. Autorul n-a cunoscut decât din auzite Ţara Româneasca si Moldova, dar a cunoscut efectiv Transilvania, locuind o vreme la Alba Iulia. Din textul descrierii, se vede ca autorul a revenit de mai multe ori asupra celor scrise. În ce priveste atitudinea sa fata de români, autorul e influentat si de sentimentele ce ­le nutrea pentru Petru Rares si pe care le marturisea fara înconjur La aceasta animozitate a lui se mai adauga si reactia unanima a membrilor claselor privilegiate din Transilvania fata de iobagul român fara existenta legala. Dar aceste sentimente nu-l împiedica sa recunoasca realitatea de sub decorul fictiu­nilor juridice. Despre vitejia în lupta a taranilor români si despre marile lor însusiri ostasesti el vorbeste cu o netagaduita admiratie.

Fragmente din operele sale:

1)"Îmbracamintea si podoabele boierilor - caci asa se numesc nobilii la amândoua aceste natiuni - le sunt proprii lor si sunt facute dupa o anumita regula. <Boierii> se împodobesc cu multe inele, cu o haina de matase si de fir de aur, înflorata cu un fel de ciucuri, apoi cu lanturi la gât si bratari si cu alte asemenea podoabe, care atârna în jos de la umarul stâng de-a curmezisul pieptului pe sub bratul drept pâna la coapse. Muntenii n-au nici un fel de regula în privinta îmbracamintei si a arme­lor, pe toate acestea le au la fel cu turcii, din cauza unor obiceiuri comune."

2)"Limba e aceeasi pentru amândoua popoarele ca si credinta crestina de rit ortodox, din cauza, credem ca, dupa cum arata Strabo, se cunosteau mai bine cu grecii si erau cu ei în legaturi foarte strânse. Obiceiurile lor sunt barbare. La îmbracaminte nu se aseamana, caci muntenii au cazut aproape de tot si la obiceiurile si la portul turcilor, pe când moldovenii tin mortis la portul lor si acela dintre ei care ar adopta de la turci sau de la oricare alt neam vreo parte a portului sau a armelor lor sau orice alt lucru de acest fel e pedepsit cu moartea"

3)"... De altfel oamenii sunt foarte putin primitori, nu sunt supusi nici unei reguli, socotesc ca nu e lucru mare sa faca moarte de om, sunt foarte lacomi de bani si nascuti pentru furt. Nu sunt aratosi nici ca statura, nici ca înfati­sare; sunt negriciosi la chip, cu plete si cu barba, de o înfatisare foarte aspra si sunt foarte rabdatori la orice munci si lipsuri..."

,,Capitolul I:Spatiul romanesc vazut de istorici"Partea II

1.Dimitrie Cantemir-,,Descriptio Moldavie"(,,Descrierea Moldovei")

,,Cu toate ca Dunarea uda numai o fasie a tarii,aflata astazi sub stapanirea voievodatului moldovean,ea ingaduie corabiilor negustoresti ale feluritelor neamuri sa arunce ancora la Galati iar pe de alta parte da putinta moldovenilor sa-si duca marfurile pe Prut spre Constantinopol si spre alte cetati de la Marea Neagra,aducandu-le un castig insemnat.Despre apele si bogatiile ascunse in apa aceasta nu vom vorbi deoarece altii inaintea noastra,descriind Germania si Ungaria au spus tot ce era de spus"

Printre scrierile cu larg ecou in lumea stiintifica europeana din secolul al-XVIII-lea s-a numarat si ,,Descriptio Moldavie",scrisa de Dimitrie Cantemir in limba latina.Ea s-a impus atentiei contemporanilor prin acuratetea metodei folosite,varietatea informatiei si conceptia stiintifica moderna care i-a stat la baza,lucrarea fiind o expunere monografica a cadrului geografic si etnografic,precum si a istoriei si culturii Moldovei.Pe langa elementele de geografie a Moldovei,partea cea mai valoroasa o reprezinta informatiile referitoare la aspectele de tip social,moravurile si alcatuirile politice ale vremii-alegerea domnilor,ierarhia boiereasca,legislatia si armata.Totodata,referirile privitoare la originea poporului roman sunt corelate de Dimitrie Cantemir cu informatiile privind obiceiurile populare.Scrierea este insotita de o harta amanuntita a Moldovei.

Referiri la personalitatea si opera lui Dimitrie Cantemir

Din memoriile lui Moreau de Brassey, ofiţer francez din suita lui Petru cel Mare, ne-a rămas un portret al lui Dimitrie Cantemir: „Acest domnitor era un om de mică statură, cu trupul şlefuit în chip delicat, bărbat frumos, grav şi cu înfăţişare aşa de plăcută, cum n-am văzut niciodată în viaţa mea. Era om politicos, afabil, cu conversaţie blândă, politicoasă, curgătoare, vorbind latineşte în chip ales, ceea ce era foarte plăcut pentru cei care vorbesc această limbă şi care aveau bucuria de a se întreţine cu acest principe“.

Nicolae Iorga afirmă că Dimitrie Cantemir a lăsat posterităţii o „operă largă, variată, plină de o dorinţă imensă de a şti mai mult, a unui om cari a iubit ştiinţa mai mult decât acea domnie pe cari de două ori soarta i-a dat-o, pentru a i-o răpi brusc şi crud, a unui suflet cari putea fi mândru de atâtea cunoştinţe şi de atâta muncă, dar cari nu o dată se smereşte, în greutatea urmăririi adevărului, a unui puternic al lumii, preţuit şi cerut în multe părţi, dar cari a rămas şi în locuri atât de depărtate un om al ţării sale."

2.Gheorghe Bratianu-,,Marea Neagra"

,,[...]datorita marilor fluvii care se varsa in ea din adancurile stepei din masivele Europei Centrale,datorita retelei multiple a drumurilor continentale ce ajung in porturile ei,ea merita[...]numele de ,,placa turnata"a marelui trafic si a schimburilor internationale.Acest caracter de zona de tranzitie si de rascruce intre Europa si Asia il imimprima popoarelor si statelor stabilite pe litoralul ei,indeosebi acestui factor maritim istoria romaneasca ii datoreaza faptul ca este altceva decat cea a tarilor ramase departe de marile drumuri comerciale si la adapost de razboi."

Din bogata,diversa si valoroasa mostenire stiintifica lasata de Gheorghe I.Bratianu,sinteza asupra rolului Marii Negre in Antichitate si Evul Mediu ocupa un loc cu totul si cu totul aparte in istoriografia romaneasca,constituind in acelasi timp o opera de notorietate in istoriografie.In aceasta lucrare,aparuta dupa moartea sa,autorul pune accent nu atat pe intinderea maritima cat mai ales pe teritoriul din jurul sau,pe implicatiile majore ale existentei Marii Negre asupra spatiului limitrof si indeosebi asupra regiunilor romanesti.Potrivit lui Gh.Bratianu,istoria romanilor nu poate sa fie inteleasa fara a se tine seama de influentele si interdependentele din zona in care acestia au vietuit-o,zona de rascruce a civilizatiilor si negotului.

Referiri la personalitatea si opera lui Gheorghe I.Bratianu

Istoricul Lucian Boia, cel care a fost primul autor al unui portret al lui Gheorghe I. Bratianu, scria in 1978 despre valoarea de sinteza a lucrarii: "Opera de larga respiratie, conceputa intr-o larga perspectiva temporala, centrata pe o zona de confluenta a marilor civilizatii diverse, ea duce cu gandul, pastrand proportiile la clasicul studiu al lui F. Braudel asupra Mediteranei, elaborat in aceeasi perioada."

Cat despre destinul monumentalei sale opere sunt de remarcat cuvintele academicianului Alexandru Zub: "un popor care se respecta isi cultiva cartile de temelie, readucandu-le periodic in actualitate mai bine zis asigurandu-le o prezenta continua", Marea Neagra este o astfel de carte a patrimoniului de inalta gandire si eruditie a spiritualitatii romanesti."



,,Capitolul I:Spatiul romanesc in istorie"Partea I

Tarisoara noastra pe care o stim atat de bine si in care ne ducem zilele,nu a avut parte in trecut de tratamente speciale ,,cu lapte si miere",ci a avut parte de un sistem foarte contradictoriu,unde vecinii nostri cat si cei din afara si-au discutat problemele in spatiul romanesc fie ele militare sau politico-diplomatice.Astfel se explica multele dezastre si neajunsuri ale populatiei.Din cauza lor,societatea romaneasca nu a putut sa se dezvolte in ritm alert,ci intr-unul foarte lent fata de alte popoare europene sau neeuropene.Clima de aici ne-a fost un aliat,dar si un dusman.Victoria lui Stefan cel Mare de la Vaslui(1475) impotriva turcilor s-a datorat si climei care a fost prezenta in aceea lupta.Turcii otomani nu erau obisnuiti sa lupte pe un teren mlastinos si plin de ceata,dar oastea lui Stefan da.Carpatii au servit,in istorie,un rol foarte important in Antichitate despartindu-i si unindu-i deopotriva pe locuitorii spatiului romanesc si pentru repartizarea regiunilor cucerite de romani.Istoria politica si statala a romanilor din Evul Mediu s-a aflat si ea sub influenta separatoare a Carpatilor.In legatura cu aceasta,marele istoric Alexandru Dimitrie Xenopol afirma raspicat in lucrarea sa ,,Istoria romanilor din Dacia Traiana":,,Carpatii sunt pricina hotaratoare a dezbinarii politice a romanilor."Istoricul Petre P.Panaitescu in a sa ,,Istorie a romanilor" detaliaza in termeni foarte maiestuosi,pamantul romanesc:,,S-a spus de multe ori ca pamantul locuit de romani se poate asemana cu o cetate.Ardealul cu podisul inconjurat de munti,apoi sesurile de jur imprejur pana la santurile cetatii.cari sunt formate de Dunare,Nistru si Tisa.Aceasta tara formeaza o unitate armonioasa."Din toata suprafata acestei tari:2/3 ocupa Muntii Carpati iar Dunarea ocupa doar 38% din ea.Vorbind despre resursele si ocupatiile romanilor,istoricii C.C.Giurescu si D.C.Giurescu in ,,Istoria Romanilor" scriu:,,Foarte veche si insemnata[indeletnicire] este agricultura;am fost deci un popor de plugari.Pastoria a avut si ea,cand pasunile si fanetele erau mult mai intinse,o deosebita insemnatate.In afara de aceste doua indeletniciri de capetenie am fost podgoreni la deal,pescari la Dunare si in baltile ei,mineri in Muntii Apuseni si in Carpati.Necontenit la Dunare,si cand am stapanit tarmul marii,am fost corabieri.Pe deasupra am lucrat,din timpuri stravechi,lutul,piatra,lemnul si metalele,lana si plantele textile;am fost deci meseriasi."Numarul care a fost inregistrat in aceasta perioada sustine ca,in legatura cu romanii din afara granitelor,ca:circa 4 milioane locuiesc la est si nord de Prut,circa 1,5 milioane la sudul Dunarii si in Peninsula Balcanica si circa 3-4 milioane in tari ale Europei Occidenale,America si in Australia.Structura etnica a populatiei din Romania,realizata in 1992 estimeaza ca pe teritoriul tarii traiesc 22,7 milioane de locuitori dintre care:90,4%-romani,7,1%-maghiari,1,8%-romi,0,5%-germani si 0,2%-alte minoritati.Putem spune ca romanii ,,domina"aceasta tara.